OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAŢI !

 Poemul acesta este unul de dragoste și el descrie și elogiază dragostea  dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Este un Imn închinat  celor doi  poeți, iubirii lor mari și nefericite, care , iată, a rămas veșnică și cu fiecare an ne apare mai frumoasă și mai mare ! Fie ca Domnul să le țină în veșnicie Inimile în căușul  palmelor Lui ! Fie ca Domnul să ne dăruiască iubiri curate și minunate !   Fie ca Domnul să ne dăruiască un alt  Eminescu,  alți Eminești, în literatură și în toate domeniile !

 

Ștefan Dumitrescu - ÎNCEPUTUL

 

 

               OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAŢI !

                                  Elogiul 3

 

Oh, cum se priveau ei înfioraţi !

 

Inima lui cântând

S-a transformat în ochi

Şi inima ei cântând

S-a transformat în ochi !

 

Oh, ca să se privească

Mii de ani mii de ani

Cei doi ochi imenşi

Din piepturile lor !

 

Şi buzele lui

s-au transformat în ochi

şi buzele ei

s-au transformat în ochi !

 

Oh, ca să se privească

mii de ani nesăţioşi

cei patru ochi imenşi

de pe faţa lor !

 

Oh, şi toate celulele trupului lui

Cântând în gura mare

Au început să se transforme în ochi

Au început să se transforme în ochi !

 

Oh, şi toate celulele trupului ei

Cântând în gura mare

Au început să se transforme în ochi

Au început să se transforme în ochi !

 

Ca să se privească nesăţioşi

Ca să se privească nesăţioşi

Miliarde de ani

Miliarde de ani

Toată eternitatea

Toată eternitatea !

 

PUBLICAT AZI 14. 01.2017    ȘTEFAN DUMITRESCU